Finland’s Contributions to NATO

Scris de **Admin** Mier Apr 05, 2023 3:43 pm

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Finlanda este în proces de aderare la NATO din cauza noului mediu de securitate din Europa ca urmare a invaziei ruse a Ucrainei. în consecință, în primăvara lui 2022, Finlanda și-a schimbat paradigma anterioară de securitate de nealiniere militară, bazată pe o apărare națională capabilă, parteneriate bilaterale de securitate cu țările NATO și UE și o relație de lucru cu Rusia, solicitând aderarea la alianța occidentală. După ce și-a depus cererea la 18 mai 2022, Finlanda a intrat acum în faza descurajantă de ratificare de către toți cei 30 de membri NATO. Procesul de aplicare în sine a fost văzut ca o schimbare o dată la o generație în politica de securitate. Pe drum, Finlanda se va confrunta cu procesul de integrare completă a structurii sale de apărare cu cea a NATO. De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Finlanda și-a creat propria cultură și capacități militare distinctive, iar acum va trebui să asigure operabilitatea deplină cu alți 30 de membri ai Alianței. La momentul redactării acestui raport, 28 din 30 de membri NATO au ratificat aderarea Finlandei la NATO, rămânând doar aprobarea Turciei și a Ungariei. Indiferent de durata procesului de ratificare, Finlanda se va dovedi a fi un plus puternic pentru Alianță și va spori capacitățile NATO în mai multe moduri. Acest raport va explora contribuțiile pe care Finlanda le-ar putea aduce NATO în calitate de membru, de la îmbunătățirea capacităților Alianței în Arctic până la consolidarea arhitecturii de securitate nordice. Beneficiile aderării Finlandei la NATO Există trei domenii cheie în care Finlanda ar putea aduce contribuții semnificative la Alianță. În primul rând, referitor la reziliență: rezervele Finlandei bazate pe prescripție medicală însumează 900.000, cu o putere în timp de război de 280.000. Finlanda are o infrastructură solidă de apărare civilă, construită pe o strategie națională cuprinzătoare de securitate, Civilian Total Defense, care ar putea fi activată în caz de criză și război. Acesta cuprinde, printre alți factori, alimente la nivelul întregii societăți și rezerve de combustibil pentru cel puțin șase luni în stocuri strategice și adăposturi anti-bombe pentru populația urbană. Aparatul de Apărare Totală Civilă al Finlandei a fost creat ca o consecință directă a respingerii invaziei pe scară largă a Uniunii Sovietice din anii 1940. Aceste stocuri strategice au fost valorificate în timpul pandemiei de Covid-19, demonstrând utilitatea lor. Reziliența este o combinație de capacități și o stare de spirit — etosul de pregătire al Finlandei oferă un model pe care să-l imite țările membre NATO pentru a face față provocărilor din secolul XXI. În al doilea rând, ca națiune avansată din punct de vedere tehnologic, Finlanda găzduiește diverse capacități IT de nivel industrial, inclusiv telecomunicații 5G și securitate cibernetică. Când Finlanda se va alătura NATO, Alianța va câștiga și un furnizor major de infrastructură 5G (Nokia) - una dintre cele trei mari companii care furnizează astfel de infrastructură, celelalte două fiind Ericsson în Suedia și Huawei în China - și tehnologie inovatoare prin satelit (ICEYE). În ceea ce privește securitatea, modelul finlandez presupune o colaborare strânsă între sectorul privat și cel public, cu diverse parteneriate public-private care exploatează punctele forte relative ale celuilalt, cum ar fi viteza de a face afaceri și planificarea și finanțarea pe termen lung. Mai mult, după standardele internaționale, societatea finlandeză este rezistentă la atacurile digitale, în prezent ocupând locul unsprezece în Indexul de securitate cibernetică. Proliferarea capabilităților și a informațiilor în tehnologiile de telecomunicații oferă oportunități atractive pentru achizițiile inter-membre NATO.

Political clas În al treilea rând, Finlanda este un plus net la capacitățile defensive ale NATO. Forțele de artilerie ale Finlandei sunt cele mai mari și cele mai bine echipate din Europa de Vest și vor fi un activ strategic cheie pentru Alianță. Cu aproximativ 1.500 de arme de artilerie, inclusiv 700 de tunuri obuzier, 700 de mortar greu și 100 de sisteme de lansare de rachete, artileria finlandeză are mai multă putere de foc de artilerie decât poate strânge în prezent armatele combinate din Polonia, Germania, Norvegia și Suedia. Cea mai mare zonă de antrenament de artilerie din Europa, Rovajärvi, din nordul Finlandei, și alte zone de antrenament oferă oportunități militare strategice NATO pentru antrenament de capacitate cu o mulțime de piese de artilerie, care încă domină câmpul de luptă modern. Extinderea NATO creează în mod inerent mai mult spațiu de apărare pentru Alianță, ceea ce i-ar putea dilua capacitățile defensive. Cu toate acestea, Finlanda are capacitatea de a-și asigura apărarea și va contribui net la securitate, nu o povară. Ca membră a NATO, Finlanda oferă Alianței o apărare robustă pe flancul de nord-est, în special în apropierea sa de St. Petersburg, Marea Baltică și Arctica lângă Peninsula Kola din Rusia. Consolidarea fronturilor nordice și arctice ale Alianței Aderarea Finlandei și a Suediei la NATO va avea repercusiuni geostrategice în Nordul Mare. Granița comună dintre Rusia și NATO va fi mai mult decât dublă în lungime; Marea Baltică - văzută de unii ca un lac NATO cu toate statele de coastă acum parte a NATO - va căpăta o nouă importanță strategică. Procesul de planificare a apărării NATO (NDPP) va putea în curând să armonizeze planificarea apărării celor cinci țări nordice. Pentru prima dată de la abolirea Uniunii Kalmar în 1523, toți nordicii vor fi membri ai aceleiași alianțe militare. Din perspectiva strategiei militare, adâncimea geografică suplimentară pe care Finlanda și Suedia o creează pentru apărarea regională este extrem de valoroasă pentru toate țările nordice, precum și pentru țările baltice. Astfel, la momentul aderării este de așteptat o includere rapidă în planurile operaționale de apărare ale NATO. Ca atare, cadrul de securitate nordic existent va deveni din ce în ce mai important atunci când Finlanda și Suedia vor adera la NATO. Această viziune a fost consolidată printr-o declarație comună din august 2022 a prim-miniștrilor nordici: „Cooperarea nordică în domeniul apărării va fi adaptată la noua ordine de securitate prin instruire comună, planificare integrată și capacitatea de a desfășura operațiuni fără probleme, eficiența apărării noastre poate fi mult îmbunătățit.” Forumurile interguvernamentale precum Consiliul Nordic al Miniștrilor, Consiliul Nordic și Cooperarea Nordică pentru Apărare (NORDEFCO) vor rămâne importante pentru acțiuni regionale concrete, cum ar fi eliminarea barierelor legislative și de reglementare pentru interoperabilitatea și colaborarea militară fără frontiere. Prin planificarea comună a apărării, țările nordice ar putea depăși o parte din fragmentarea cheltuielilor pentru apărare care slăbește țările UE. Contrar unor convingeri că aderarea Finlandei și a Suediei la NATO va înlocui NORDEFCO, Consiliul Nordic și alte foruri regionale, acestea vor continua să opereze și să completeze activitățile NATO în curs. Deși ar putea avea loc mai multe conversații în domeniul apărării și securității în sediul NATO de la Bruxelles în loc de NORDEFCO, straturile de cooperare regională prezente în țările nordice oferă multe oportunități pentru integrarea viitoare a armatelor lui Ally. Pe lângă sinergiile care decurg din națiunile nordice unificate, parteneriatul militar bilateral puternic finlandez-suedez va continua să se dezvolte. Având în vedere realitatea sa geostrategică, Finlanda este obligată să se concentreze pe roluri în cadrul NATO legate de apărarea nordică, operațiunile la Marea Baltică, supravegherea frontierelor și securitatea arctică. Teatrul arctic va căpăta o importanță reînnoită atunci când Suedia și Finlanda vor adera la NATO. Norvegia a fost în mare măsură motorul interesului NATO pentru Nordul Înalt al Europei, ca membru fondator al NATO în 1949 și cu granița cu Rusia. Rusia – a cărei coastă reprezintă 53% din Oceanul Arctic – are interese comerciale considerabile și infrastructură militară în Arctica, deoarece regiunea găzduiește resurse minerale și energetice bogate, care sunt coloana vertebrală a economiei ruse. Efectele de intensificare ale schimbărilor climatice au consecințe extraordinare pentru teatrul arctic. În primul rând, se estimează că peste 20% din noile resurse de combustibili fosili recuperabile din punct de vedere tehnic ale lumii se află în Arctica și vor deveni disponibile pe măsură ce schimbările climatice progresează. În al doilea rând, topirea gheții polare va face pasajul de nord-est - descoperit pentru prima dată de exploratorul finlandez Adolf Erik Nordenskiöld în 1879 - din ce în ce mai navigabil. Pasajul de nord-est este cea mai scurtă cale maritimă din Europa prin strâmtoarea Bering până în Asia și scurtează distanța cu aproximativ 25-35% în comparație cu ruta obișnuită prin Canalul Suez și va aduce economii mari de costuri și timp pentru comerțul internațional în zonă. Potențialul economic al Arcticii nu a trecut neobservat de China, care și-a extins influența

Se așteaptă ca printre țările arctice și alte părți interesate să se încălzească pe măsură ce gheața polară se topește și mai multe puteri majore concurează pentru influență. în consecință, nevoia de supraveghere a NATO va crește doar în zonă, iar industria maritimă specializată a Finlandei ar putea juca un rol în oferirea de soluții pentru provocările apelor înghețate. Finlanda este cel mai important proiectant de spărgătoare de gheață din lume, având proiectat aproximativ 80% din spărgătoarele de gheață din lume și operează în prezent nouă spărgătoare de gheață deținute de stat. Acești spărgătoare de gheață pot să creeze căi prin iernile reci și pline de vezicule, cu gheața sa groasă, în regiunile din jurul Mării Barents și Oceanului Arctic. În prezent, membrii NATO au doar o mână de spărgătoare de gheață la dispoziție, majoritatea fiind în Canada. În schimb, Rusia are aproximativ 40 de spărgătoare de gheață, iar China tocmai a obținut al doilea spărgător de gheață, de data aceasta construit intern. Experiența specializată a Finlandei în tehnologia de spargere a gheții s-a născut din necesitate - toate porturile sale îngheață în lunile de iarnă și aproximativ 90% din importurile și exporturile Finlandei sunt pe cale maritimă. Chiar dacă Finlanda are, de asemenea, o istorie lungă în producția de spărgătoare de gheață - 60% dintre cele existente sunt construite la Helsinki - în prezent, șantierul naval se confruntă cu probleme din cauza deținerii de către investitori ruși. În plus, vânzarea celui mai recent proiect al său, un mare spărgător de gheață alimentat cu GNL, depășit doar de cele cu energie nucleară din Rusia, pentru compania de minerit și topire Norilsk Nickel este interzisă. Sancțiunile occidentale interzic comerțul cu spărgătoare de gheață cu companii rusești, punând în pericol viitorul companiei. Este imperativ să rezolvăm această ambiguitate în ceea ce privește proprietatea și să ne asigurăm că proiectele viitoare sunt orientate către Aliații NATO versus Rusia. Odată cu aderarea iminentă a Finlandei la NATO, șantierele sale navale nu vor mai fi văzute doar ca o comoară națională pentru finlandezi, ci ca o binefacere vitală pentru cunoștințele în domeniul construcțiilor navale ale Alianței Arctice și decenii de experiență în inginerie și operațiuni. Dacă apare un conflict în Arctica, NATO va fi mai bine echipată pentru a face față acestui mediu provocator cu ajutorul flotei de spărgătoare de gheață a Finlandei. Concluzie La momentul redactării acestui articol, Finlanda și Suedia așteaptă ratificările din partea Ungariei și Turciei. Procesul se poate prelungi până în vara lui 2023 după alegerile prezidențiale din Turcia și este puțin probabil ca Ungaria să amâne ratificarea în continuare. În cele din urmă, este o chestiune de timp până când Alianța crește de la 30 la 32, aderarea Finlandei și a Suediei la NATO oferind un salt semnificativ în capacitățile arctice, creând o fortăreață nordică și conținând și mai mult Rusia în imperialismul său agresiv. Cu o armată puternică și independentă, rezistență civilă, producție și partajare a tehnologiei de telecomunicații de înaltă tehnologie și, în calitate de gazdă a artileriei de vârf din Europa de Vest, Finlanda va fi un furnizor net de securitate pentru NATO. Cu Finlanda și Suedia ca membri, nordicii vor fi pe deplin integrați în NATO, oferind un flanc NATO de nord-est consolidat și integrat, capabil să apere Nordul Înalt al Europei, inclusiv regiunea Mării Baltice, de Rusia. Regiunea arctică, cu resursele sale naturale bogate, este un punct fierbinte, deoarece puterile mondiale concurente caută dominație. Finlanda – un proiectant major de spărgătoare de gheață – va juca un rol cheie în supravegherea frontierei și ca furnizor de active maritime pentru capacitățile arctice ale Alianței. Finlanda va oferi nenumărate beneficii Alianței, făcând-o mai rezistentă și capabilă să facă față provocărilor secolului XXI.